News! Pagini de interes:

luni, 19 septembrie 2011

Centrala de la Cernavodă poate rezista la un cutremur de peste 7,8 grade. Ne asigura intre altele, Preşedintele CNCAN, Vajda Borbala. Doua vorbe, trei prostii


Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă poate rezista la un cutremur de peste 7,8 grade pe scara Richter, eveniment ce se întâmplă o dată la o mie de ani, a declarat, astăzi, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), Vajda Borbala.


SN Nuclearelectrica a efectuat analizele necesare conform specificaţiilor tehnice agreate de Comisia Europeană şi a transmis la CNCAN, în data de 15 august 2011, un raport preliminar privind reevaluarea securităţii nucleare pentru CNE Cernavodă.


"Acţiunile luate de CNE Cernavodă, după producerea accidentului de la Fukushima (Japonia), includ elaborarea şi implementarea unor noi proceduri de răspuns la urgenţă în cazul unor situaţii care ar putea duce la pierderea totală a alimentării cu energie electrică sau la pierderea capacităţii de îndepărtare a căldurii reziduale din bazinul de stocare a combustibilului uzat precum şi a unor proceduri specifice de răspuns la accidente severe. Au fost luate măsuri pentru pregătirea specifică a personalului pentru utilizarea noilor proceduri, asigurarea unor facilităţi de alimentare cu energie electrică din surse suplimentare independente constând în generatoare electrice mobile şi implementarea unor modificări de proiect pentru asigurarea de surse suplimentare de apă de răcire în cazul unui accident sever", a declarat Borbala, potrivit Agerpres.


CNCAN a prezentat astăzi evaluarea instituţiei referitoare la raportul preliminar privind testele de stres efectuate la CNE Cernavodă. Aceste teste au fost solicitate de Consiliul European şi Comisia Europeană în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia.


Potrivit CNCAN, testele de stres constau în evaluarea comportării centralei de la Cernavodă în situaţii extreme, cum ar fi un seism care depăşeşte bazele de proiectare ale centralei, inundaţii care depăşesc bazele de proiectare ale centralei, alte condiţii externe extreme, pierderea totală a alimentării cu energie electrică, pierderea sursei finale de răcire, avaria zonei active a reactorului, inclusiv consecinţele posibile, accidente care afectează instalaţiile de stocare a combustibilului uzat etc.
Sursa text:
====================
Informatii Utile
====================================


Centrala nuclearo-electrica CANDU
Industria energetica nucleara s-a dezvoltat ca o sursa potentiala de energie, mai ieftina decat cea bazata pe combustibili fosili (carbune, gaze naturale, etc.). Unul dintre factorii cei mai importanti care au influentat in mod favorabil dezvoltarea energeticii nucleare a fost cel economic, cheltuielile cu combustibil nuclear fiind mult mai mici (aproximativ 10%) fata de cheltuielile echivalente cu combustibili fosili.

Prin arderea in reactorul Unitatii 1 de la CNE Cernavoda a unui fascicul de combustibil produs de Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti, care contine in medie 21,5 kg dioxid de uraniu natural, se produce o cantitate de energie electrica de 115 MWh.

Pe fondul resurselor primare conventionale limitate, optiunea nucleara reprezinta o pondere de 20% din productia mondiala de energie electrica. Producerea energiei electrice in centralele nucleare se bazeaza pe o tehnologie neagresiva fata de mediul ambiant si constituie o parte importanta a solutiei pentru reducerea emisiilor nocive, evitand eliberarea a aproximativ 2 miliarde tone de dioxid de carbon din centralele electrice care functioneaza cu carbune.

Pentru a produce o cantitate de energie echivalenta cu cea realizata anual de o unitate de la CNE Cernavoda, o centrala termoelectrica consuma aproximativ 6 milioane tone de lignit indigen. Prin arderea acestuia se evacueaza in mediul ambiant circa 1 500 000 tone de cenusa, din care 20 000 tone cenusa zburatoare, 4 milioane tone de CO2 si cantitati semnificative de SO2 si NOx.

Fata de centralele pe combustibili fosili, la o centrala nucleara apare problema protectiei contra radiatiilor si a contaminarii, atat pentru personalul centralei cat si pentru populatie. O centrala nucleara nu dispune de cantitati mari de produse chimice care sa se poata dispersa in natura si nici nu poate exploda ca o bomba atomica. Un risc pentru populatie in cazul unei centrale nucleare il constituie numai acele accidente care conduc la scapari mari de substante radioactive in mediul inconjurator. Dar centralele nucleare sunt astfel proiectate si realizate, incat scaparile de substante radioactive in cazul unui accident sa fie controlate si reduse la minim.



Obtinerea energiei nucleare
O centrala nucleara este o instalatie complexa de producere a energiei electrice din energie termica, obtinuta prin intretinerea unei reactii nucleare de fisiune controlata, proces realizat de reactorul nuclear.

Zona activa (miezul) unui reactor de tip CANDU se afla intr-un rezervor cilindric orizontal numit Calandria prevazut la capete cu doua protectii de capat formate din placi de otel.

Vasul calandria si protectiile de capat sunt strabatute de 380 tuburi tuburi calandria in care sunt amplasate 380 de tuburi mai mici, denumite tuburi de presiune. In aceste tuburi de presiune sunt introduse fascicule de combustibil, cantarind fiecare 21,5 kg si in care uraniul natural se prezinta sub forma unor pastile compactizate si sinterizate.

Fasciculele de combustibil sint inlocuite pe masura ce se consuma cu fascicule de combustibil proaspat. Operatia de extragere a combustibilului consumat si realimentarea cu combustibil proaspat se face concomitent, cu reactorul in functiune, cu ajutorul a doua masini de incarcare descarcare (MID).

Realimentarea, ca si majoritatea operatiilor de rutina in cadrul centralei nucleare este controlata prin calculator. Un al doilea calculator este gata sa intre in functiune in caz de defectare a primului calculator.

Intr-un reactor nuclear caldura este produsa prin scindarea atomilor de uraniu din combustibilul nuclear. Atunci cand un atom este scindat in urma ciocnirii cu un neutron aflat in miscare, are loc o eliberare semnificativa de energie si emisia altor doi-trei neutroni. Aceasta este o reactie nucleara denumita reactie de fisiune.

Daca neutronii eliberati in urma reactiei de fisiune sunt incetiniti (moderati), probabilitatea unei ciocniri atomice producatoare de caldura creste. In felul acesta se initiaza si se intretine reactia de fisiune in lant, care multiplica energia ce se elibereaza.

Caldura provenita de la un reactor nuclear este folosita pentru a tranforma apa in abur. Aburul, astfel obtinut, roteste paletele unei turbine ce pune in miscare generatorul producator de electricitate.

Romania a preluat tipul de reactor nuclear proiectat in Canada, CANDU (CANada Deuterium Uranium), nume ce rezuma trei din caracteristicile principale ale reactorului:
 ►  proiectul este canadian;
 ►  foloseste apa grea ca moderator;
 ►  combustibilul utilizat este uraniul natural.
Agentul de racire este tot apa grea, aceasta fiind separata fizic de apa grea moderator.

Caldura produsa in reactor prin fisiunea nucleelor de uraniu este preluata de apa grea (agent de racire) si transferata apei usoare care se transforma in abur in generatorii de abur. Aburul antreneaza un turbogenerator care debiteaza energie electrica in Sistemul Energetic National.

CNE Cernavoda furnizeaza energie electrica si pentru o mare parte a Dobrogei, inclusiv pentru zona in care locuiti dumneavoastra. Combustibilul nuclear este folosit pentru a produce energia electrica, siguranta acestui proces fiind garantata de numeroasele sisteme de securitate ale centralei. La CNE Cernavoda riscul producerii unei avarii destul de serioase incat sa va afecteze pe dumneavoastra sau pe oricine traieste in vecinatatea centralei este minim.
Media procentuala a radiatiilor care contribuie la doza primita de o persoana
Ce sunt radiatiile?
Tot ce ne inconjoara, cum ar fi caramizile, pietrele, legumele, laptele, aerul, apa, etc., este alcatuit din particule minuscule numite atomi. Acestea sunt atat de mici incat pe varful unui ac ar avea loc milioane de atomi. Unii atomi sunt instabili si elibereaza energie sub forma de unde (radiatii gama), similare undelor radio, sau particule (particule alfa si beta). Aceste particule sau unde reprezinta radiatiile.

Toata lumea este expusa radiatiilor naturale, venite din sol, din spatiu, din produsele alimentare, de la bunuri de consum cum ar fi detectorii de fum si ceasuri cu fosfor, precum si din alte substante. Efectele acestor radiatii asupra organismului sunt prea mici pentru a putea fi masurate.

Doza incasata datorita radiatiilor cosmice in timpul unui zbor cu avionul depinde de latitudinea si altitudinea la care acesta zboara.

Radiatia devine periculoasa doar in doze mari. Probabil sunteti expus unor doze mult mai mari de radiatii inofensive de la aparatul TV de acasa decat daca ati locui linga o centrala nucleara in functiune.
Barierele de Protectie si Nivelurile de Securitate interpuse intre produsele de fisiune si populatie
Securitatea Reactorului Nuclear
Desi intr-o centrala nuclearo-electrica sunt produse substante radioactive ca urmare a procesului de fisiune, centralele CANDU sunt prevazute cu o serie de masuri de protectie care asigura ca materialele radioactive sa nu fie eliberate in mediu. Aceste masuri de siguranta sunt mentinute prin:
 ►  Operarea cu atentie a reactorului;
 ►  Testarea periodica a echipamentelor si componentelor;
 ►  Pregatirea operatorilor pentru a actiona in conditii de urgenta.

In cazul unui accident, sistemele speciale de securitate asigura bariere suplimentare de protectie. Aceste sisteme includ metode de oprire a reactorului, masuri aditionale de racire a combustibilului si sisteme care sa retina materialele radioactive in interiorul centralei.

Barierele impiedica eliberarea materialelor radioactive provenite de la combustibil atat in timpul functionarii normale a centralei cat si in cazul unei avarii sau al unui accident nuclear.

Reactorii CANDU utilizeaza drept combustibil uraniu natural sub forma unor pastile ceramice sinterizate. Aproape toate produsele de fisiune care contine 99% din radioactivitatea zonei active a reactorului sunt retinute in interiorul combustibilului si nu pot scapa in exterior decat daca acesta se supraincalzeste.

Pastilele de combustibil sunt inchise in tuburi metalice (teaca conbustibilului) rezistente la coroziune, nepermitandu-i acestuia sa vina in contact cu apa de racire din Sistemul Primar de Transport al Caldurii (SPTC).

Tuburile sunt asamblate in fascicule dispuse in retea, in tuburi de presiune prin care circula apa de racire din SPTC, care este un sistem inchis.

SPTC este amplasat intr-o cladire masiva din beton precomprimat, cu pereti de peste 1 m grosime (anvelopa). In sfarsit, in jurul centralei, exista pana la 1 km o zona de excludere, in care este interzisa amplasarea de resedinte permanente.

Schematic cele 5 Bariere de Protectie interpuse intre materialul radioactiv si populatie.
Ce se intimpla in cazul unui accident?
CNE Cernavoda foloseste combustibil cu un continut in Uraniu-235 (U-235) de numai 0.7%. Este practic imposibil ca reactorul de la CNE Cernavoda sa explodeze asemeni unei bombe nucleare, deoarece o bomba nucleara contine o concentratie mult mai mare de U-235 (mai mare de 99%). Un accident foarte serios la CNE Cernavoda ar putea in cel mai rau caz sa rezulte intr-o emisie de substante radioactive. Substantele radioactive ar forma un nor invizibil care ar fi dus de vant si dispersat, ceea ce s-ar solda cu expunerea populatiei la radiatii. In caz extrem, acest lucru ar putea avea ca rezultat contaminarea caselor si a recoltelor, prin depuneri sau a oamenilor si animalelor, prin inhalare.

Efectul radiatiilor este determinat de durata si intensitatea expunerii la radiatii. Pentru a intelege mai bine acest fenomen, ginditi-va la ce se intampla cand stati la soare. Cu cat stati mai mult timp la soare si cu cat acesta este mai stralucitor, cu atat creste riscul unei arsuri. Similar, cu cat este mai mare doza de radiatii, cu atat efectul este mai mare.
Publicat: 07/11/2004
Modificat: 23/05/2011 Top
Informatii Utile - CNE Cernavoda
Mare atentie si deosebita grija,
Domnule Borbala!
Un FOARTE BUN Manager, nu asteapta sa i se "ceara", sa i se "spuna",
nici macar de catre Consiliul European şi Comisia Europeană.
Face ce trebuie si cand trebuie!
Aveti o responsabilitate uriasa! Nu va jucati cu focul!
Un sfat gratuit, prietenesc:
De acum si pana la finele lui 2013, considerati-va cu totii, in
"Alerta de gradul 0" !
Admin
===========================
P.S.: Apropo, D-le Borbala, o scurta si utila indreptare:
Va citez: "...un cutremur de peste 7,8 grade pe scara Richter, eveniment ce se întâmplă o dată la o mie de ani..." - romanii au o "zicere" fata de cele spuse de excelenta voastra:
"ati spus doua vorbe si trei prostii"!
==================
~ Scara de magnitudine Richter ~
Scara Richter a fost imaginată în 1935 de Charles Richter și Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară logaritmică, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor de volum (de tip P și S), la 100 km de epicentru și este este gradată de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi,
ci în numere fracționare.
Deoarece scara Richter este o scară logaritmică, o modificare de un grad pe scara Richter este corelată cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice și de aproximativ 30 de ori a energiei eliberată de cutremur.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Un comentariu:

  1. La data de 6 aprilie 2009, un cutremur cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter a zguduit orasul L'Aquila, din Italia, avand ca si consecinte peste 20.000 de cladiri distruse, 309 oameni morti sub daramaturi, peste 1.500 raniti si 65.000 de oameni ramasi fara adapost, scrie Sciences & Avenir.

    Sase oameni de stiinta si un reprezentat local au facut parte dintr-o comisie guvernamentala, care avea ca scop evaluarea riscurilor in caz de seism, dupa ce orasul a fost lovit de o serie de cutremure mai mici.

    Raportul dat publicitatii la acea vreme minimaliza consecintele dezastrului in cazul unui seism major. In rechizitoriul procurorilor, acestia ii acuza pe inculpati ca au facut declaratii false, destinate a linisti populatia in caz de seism major, desi au studiat sute de cutremure care au afectat orasul.

    Apararea sustine in proces faptul ca este imposibil a prezice cutremurele, neexistand inca o metoda stiintifica testata. Acuzarea le imputa celor sapte neglijenta si imprudenta, prin oferirea unei evaluari aproximative si informatii incomplete, legate de riscurile unei activitati seismice majore.

    Daca vor fi gasiti vinovati, ei risca pana la 15 ani de inchisoare si plata unor despagubiri materiale de peste 30 de milioane de dolari.
    =====================
    Minimalizarea riscurilor, ascunderea adevarului, este sportul preferat al multor "specialisti" de prin Romania! Daca ar stii ca "primesc 15 ani detentie", ar mai debita prostii?

    RăspundețiȘtergere