Bine ati venit pe acest blog! Avem sansa de a trai in vremuri memorabile! Semnele sfarsitului timpului, sunt tot mai evidente. Sigur, e vorba de timpul cum il stim. Urmeaza un altul. Poate acelasi, poate nu! ~ Blogul nu se doreste a fi un "blog apocaliptic"! Va fi doar un 'Blog de informare' la "zi", cu cele mai recente, deosebite teorii/conceptii/evenimente globale... Admin, Romania megalitica

Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Translate / This page has a language translator on it so you can understand what is being talked...

miercuri, 29 ianuarie 2014

Daca este ADEVARAT, va fi ingrozitor! Soarele devine din ce în ce mai calm, la fel ca înaintea ultimei perioade glaciare


Activitatea solară se transformă într-un fenomen neobişnuit. Soarele, aflat într-un moment de activitate în care ar trebui să erupă, trece acum printr-un declin rapid al activităţii, mult mai rapid decât cel obişnuit, acesta fiind mai rapid chiar decât cel înregistrat cu 10.000 de ani în urmă, în timpul ultimei perioade glaciare, transmite BBC.

”Sunt profesor de fizică specializat în activitatea solară de 30 de ani, însă nu am mai văzut nimic asemănător”, a transmis Richard Harrison, şeful departamentului de fizică spaţială al Laboratorului Rutherford Appleton din Oxfordshire.

Imaginile înregistrate recent de sondele spaţiale ce observă soarele, îl descriu în detaliu, însă faţa Soarelui înfăţişează unele trăsături stranii.

”Dacă vrei să te întorci înapoi să vezi când a mai fost soarele aşa inactiv, trebuie să te întorci cu 100 de ani în urmă”, a precizat Harrison.

Această acalmie solară i-a derutat chiar şi pe oamenii de ştiinţă. Conform punctului său de activitate maximă din ciclul de 11 ani, în acest moment, soarele ar trebui să fie foarte activ.
Bila gigantică de plasmă ar trebui să fie plină de pete, să arunce bile de foc şi să scuipe prin spaţiu nori imenşi de particule încărcate.

Însă în afara unui eveniment neobişnuit- explozii solare răzleţe - a fost foarte tăcut. Acest maxim înăbuşit a venit după un minim solar – perioada când activitatea Soarelui este redusă – care fost mai lung şi mai scăzut decât se aşteptau oamenii de ştiinţă.

Rata de declin a activităţii sale este surprinzător de rapidă iar oamenii de ştiinţă îl observă atent pentru vedea dacă va continua să scadă.

Totuşi, nu este cu siguranţă prima oară când se produce un astfel de fenomen.

În a doua jumătate a secolului al 17-lea, Soarele a trecut printr-o fază de inactivitate – o perioadă denumită Minimul Maunder. Rapoartele istorice arătau că petele solare au dispărut, practic, în acea perioadă. Perioada a fost marcată de un val crunt de frig.

Sursa:
http://epochtimes-romania.com/news/soarele-devine-din-ce-in-ce-mai-calm-la-fel-ca-inaintea-ultimei-perioade-glaciare---210876
=============================
================================================
===============================================================


Click here:
===================

Is our Sun falling silent?

http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-25743806
===========================
=======================================
===============================================================


STIRI  » Internaţional
Din 2014 incepe o noua era glaciara, spun rusii
====================================
Astrofizicianul rus Khabibullo Abdusamatov, seful Departamentului de Cercetari Spatiale, spune ca era incalzirii globale a luat sfarsit.

Mai mult, sustine ca in curand va aduce si dovezi concrete care sa ii sprijine spusele.

Abdusamatov crede ca era glaciara se va produce in urma unei reduceri bruste a puterii de radiatie a soarelui. Astrul a crescut in putere in ultimii 100 de ani, dar, recent, cercetatorii au observat o tendinta descrescatoare.

Rusul crede ca omenirea va repeta „Little Ice Age”, care a avut loc in emisfera nordica, in secolele XIV-XIX. Prima dovada pe care o are este reducerea numarului de pete solare.

Nu este primul om de stiinta care sa anunte o noua era glaciara. Primii care au prognozat acest lucru pentru anul 2014 au fost savantii NASA. Spre deosebire de americani, rusul nu este foarte optimist. El crede ca racirea planetei va avea efecte mult mai dure decat o eventuala incalzire a ei.

Sursa: La Stampa.it /
=================================================================
======================================================
===============================================

 
 
===================================
===============================================
==========================================================

3 comentarii:

  1. Sună paradoxal, totuşi oamenii de ştiinţă explică iarna grea ce copleşeşte acum Europa prin topirea unor mari mase de gheaţă în Arctica, topire ce se datorează încălzirii globale a climei.

    Caracteristicile complexe ale regimului vânturilor au fost perturbate de topirea banchizei arctice, cred oamenii de ştiinţă, care consideră că aceasta este explicaţia frigului care a afectat Europa în ultimele săptămâni şi a provocat moartea a peste 200 de persoane.

    Topirea gheţii oceanice în nordul Rusiei a determinat perturbări ale sistemelor de presiune a aerului în acestă regiune, ceea ce a generat vânturile puternice ce bat dinspre Siberia şi Arctica spre vest.

    Conform explicaţiilor date de profesorul Stefan Rahmstorf, de la Institutul pentru Cercetări Climatice din Potsdam, Germania, apa Oceanului Arctic, lipsită de gheaţă, este mai caldă decât aerul de deasupra, ceea ce duce la formarea unui sistem de înaltă presiune deasupra Mării Barents, care împinge aer rece spre Europa.

    Volumul gheţii în Marea Barents şi Marea Kara, din nordul Rusiei, a fost foarte scăzut în iarna aceasta, dar temperaturile au fost mai ridicate decât media obişnuită.

    Dr. Vladimir Petoukhov şi dr. Vladimir Semenov, de la Institutul din Potsdam, au fost printre primii oameni de ştiinţă care au emis ipoteza unei legături între topirea gheţii şi apariţia unor vânturi reci în Europa.; ei şi-au argumentat teoria cu ajutorul unor modele computerizate ce evidenţiau această legătură.

    Alte studii, realizate la Institutul de Studii Polare şi Marine "Alfred Wegener", din Germania, au confirmat că există o relaţie între dispariţia gheţii arctice şi dezvoltarea unor zone de presiune înaltă în regiunea polară, ceea ce influenţează regimul vânturilor la latitudini mai joase. Atunci când o mare suprafaţă a banchizei se topeşte, apa astfel "expusă" eliberează în atmosferă mari cantităţi de căldură, încălzind aerul şi făcându-l să se ridice spre straturile superioare ale atmosferei. Curenţii de aer ascendenţi destabilizează atmosfera şi afectează diferenţele de presiune dintre Arctica şi zonele mai sudice, modificând regimul vînturilor.

    Sursa: The Independent

    RăspundețiȘtergere
  2. „Studiez fizica Soarelui de 30 de ani şi n-am văzut niciodată aşa ceva”, spune Richard Harrison, un specialist de marcă în domeniu. Activitatea solară este neobişnuit de slabă, iar oamenii de ştiinţă se întreabă ce consecinţe va avea acest fenomen asupra Terrei.

    Richard Harrison, şeful departamentului de fizică spaţială al Rutherford Appleton Laboratory, din Marea Britanie, declară că un astfel de comportament al Soarelui nu s-a mai înregistrat de vreo 100 de ani.

    Acestă slăbire a activităţii solare îi nedumereşte cu totul pe savanţi, deoarece survine într-un moment în care, conform calculelor bazate pe ciclurile solare, astrul ar trebui să fie mult mai activ.

    Activitatea Soarelui se desfăşoară în cicluri cu durata de 11 ani, iar astrul a atins momentul culminant ciclului când activitatea solară ar trebui să aibă intensitatea maximă în cadrul ciclului. Ar trebui să aibă loc erupţii solare numeroase, Soarele ar trebui să fie plin de pete solare (care indică zone de activitate intensă) şi ar trebui să arunce în spaţiu nori colosali de particule încărcate electric, sub forma ejecţiilor coronale de masă.

    În schimb, cu excepţia unor erupţii solare (puţine la număr) Soarele este surprinzător de liniştit. Iar acest maxim foarte slab exprimat urmează unei perioade de minim care a durat mai mult şi a avut intensitate mai mică decât de obicei.

    „Ne-a luat complet prin surprindere, pe mine şi pe alţi specialişti în studiul Soarelui”, spune dr. Lucie Green, de la Mullard Space Science Laboratory, din cadrul University College London.

    Scăderea în intensitate a activităţii solare s-a petrecut foarte repede, iar acum oamenii de ştiinţă aşteptă să vadă dacă această tendinţă va continua.

    După cum explică dr. Green, scăderea în continuare a activităţii solare ar putea duce la existenţa unei stele foarte inactive, „ca şi cum Soarele ar fi adormit”.

    Oricât de surprinzătoare ar fi, pentru oamenii de ştiinţă de azi, acest fenomen, nu este prima dată când se întâmplă.

    În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Soarele a trecut printr-o fază foarte domoală, numită ulterior Minimul Maunder. Documentele istorice arată că, în această perioadă, practic n-au mai fost observate pete solare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. După părerea lui Mike Lockwood, profesor de fizică a spaţiului la Universitatea Reading, sunt şanse mari ca Soarele să se domolească şi mai mult.

      Analiza unor mostre de gheaţă, ce conţin indicii asupra activităţii solare în diferite perioade de timp, sugerează că declinul observat azi este cel mai rapid din ultimii 10.000 de ani. Oamenii de ştiinţă estimează că există o probabilitate de 10-20% ca, în următorii 40 de ani, să se ajungă din nou la condiţiile din timpul Minimului Maunder.

      Epoca de inactivitate solară din secolul al XVII-lea a coincis cu o perioadă de răcire a climei, în care iernile au fost foarte grele în Europa. Pe gheaţa groasă a fluviului Tamisa se organizau târguri, Marea Baltică a îngheţat de tot, iar continentul a fost acoperit de zăpadă în proporţie mai mare ca de obicei. În istorie, perioada a rămas cunoscută sub numele de Mica Eră Glaciară.

      Prof. Lockwood crede că acest efect regional ar fi putut atribuit, cel puţin în parte, reducerii activităţii solare, şi că aşa ceva s-ar putea întâmpla din nou dacă astrul continuă să se domolească.

      Se crede că efectul local se datorează faptului că radiaţia ultravioletă provenită de la Soare scade în intensitate atunci când activitatea solară se atenuează. Cantităţi mai mici de radiaţii ultraviolete ajung în stratosferă, influenţând curenţii-jet – fluxuri de aer rapide din straturile superioare ale atmosferei, ce influenţează vremea pe Terra.

      Deasupra Europei, particularităţile traiectului curenţilor-rjet blochează curenţii de aer mai cald şi umed dinspre Atlantic şi favorizează sosirea unor fronturi de aer rece dinspre Arctica şi Rusia. Rezultatul este un val de frig care se abate asupra Europei, iar când survin 3-4 astfel de valuri de frig imediat unul după altul, putem vorbi despre o iarnă grea. Aşa ceva se aşteaptă oamenii de ştiinţă să vadă, ca urmare a declinului activităţii solare.

      Dar care sunt implicaţiile acestor fenomene în ceea ce priveşte încălzirea globală?

      În raportul recent publicat de comisia specializată a ONU (Comisia Integuvernamentală pentur Schimbări Climatice), autorii afirmă că variaţiile activităţii solare contribuie doar în mică măsură la clima terestră şi că sunt siguri în proporţie de 95% că încălzirea globală observată în ultimele decenii are drept cauza principală activitatea umană.

      Specialiştii au, aşadar, păreri împărţite privind măsura în care activitatea Soarelui influenţează clima terestră.

      Dar nu numai clima va fi afectată: unul dintre efectele atenuării activităţii Soarelui va fi diminuarea aurorelor boreale.

      Însă ar putea exista şi efecte pozitive: în lipsa unei activităţi solar intense, infrastrucure tehnologică ar putea funcţiona fără probleme (intensificarea activităţii solare poate perturba reţelele electrice, reţeaua de sateliţi, comunicaţiile radio, dispozitivele GPS).

      Oamenii de ştiinţă încă nu înţeleg complet întreg ansamblul de consecinţe ale domolirii Soarelui, dar ceea ce este clar este că Soarele este imprevizibil.

      „Se pare că e o perioadă în care lucrurile sunt foarte ciudate. Dar, în acelaşi timp, iese în evidenţă faptul că nu ne înţelegem cu adevărat steaua”, spune prof. Harisson. „Asta pentru că e complicată – e o entitate complexă.”

      Sursa: BBC News

      Ștergere

Recent comments

Recent Comments Widget

Google+ Badge

COUNTERsite

Search, click here:

Follow

Click here: